Tremur. Turturi de gheata agatati de sufletul meu. Lacrimi nestiute de nimeni, inghitite in sec, fumand iubirea pe care ti-o port si incercand sa scot tot acel bun din mine. Orice as spune, e folosit impotriva mea. De aia se spune ca tacerea e de aur. Asa am fost mereu si niciodata nu mi-a placut. Dar acum aspir la trecut. Daca cineva mi-ar cere parerea, ar fi altfel. De fapt, ar fi la fel. Parerea mea n-a contat prea des.
Am ajuns un ghimpe in talpa ta. Imi pare rau. Voi invata sa tac din nou.